Marina Abramović s-a născut în anul 1946 în Iugoslavia şi este o artistă modernă cu multiple performanţe aduse la rang de artă. Încă de la începutul carierei sale, artista şi-a folosit propriul corp atât ca subiect dar şi ca obiect. În cadrul retrospectivei „The Artist Is Present” organizată la Muzeul de Artă Modernă din New York, vizitatorii au devenit participanţi activi la realizarea fotografiilor din expoziţie.
Aceştia au fost invitaţi să se aşeze în tăcere în faţa artistei, iar durata acestei întâlniri inedite a fost la alegerea fiecăruia dintre ei. Fiecare ipostază a fost imortalizată pe peliculă şi fotografiile obţinute au compus o galerie foto impresionantă.
La un moment dat, după ce întâlnise privirile multor străini, când a ridicat ochii din pământ pentru o nouă întâlnire, pe scaunul din faţa ei stătea nimeni altul decât Ulay (Uwe Laysiepen), omul alături de care petrecuse 12 ani de dragoste, de prietenie, dar şi de muncă pe altarul artei. Privirea lui Ulay mărturisea părerile de rău că viaţa nu i-a putut păstra împreună, iar lacrimile de emoţie din ochii Marinei povesteau amintirile lor din vremea când pe amândoi îi lega o iubire magică.
Reîntâlnirea lor este pe cât de frumoasă, pe atât de sfâşietoare, la fel cum a fost şi despărţirea acum mai bine 30 de ani în momentul când au hotărât să-şi spună „adio”. Atunci au stabilit ca fiecare să plece de la unul din capetele Marelui Zid Chinezesc, să se întâlnească la mijloc şi acolo să pună capăt poveştii lor de iubire. Fără îndoială că atunci şi acolo nu s-a terminat totul, dovada fiind şi această clipă de emoţie fără margini pe care Marina şi Ulay au trăit-o cu maximă intensitate.
Sursa: How I Became The Bomb via Youtube
Autor text: LiveBiz.ro
